Je suis un dinozaur

A fost odată ca niciodată o vreme când producătorii de chestii probabil puneau the fame and glory înaintea banului. Şi în acea vreme de demult lucrurile se dădeau funcţionale din generaţie în generaţie şi nici măcar nu era o ruşine treaba asta.

Din păcate nu-i nici basm, nici banc, dar în curând va fi probabil legendă. Îmi aduc aminte că în primăvară, în timp ce pozam nunta cuiva, la un moment dat am folosit un aparat asemănător cu cel de mai jos, dar sesizabil mai nou. În zonă se afla şi un zmeu de barman care n-a putut debita decât un ”ai venit cu râşniţa să faci poze?”. Iar acest zmeu de barman reprezintă întruchiparea societăţii îndobitocite de consum în care trăim, societatea aia care a născut expresia “you’re so 5 minutes ago”. Trăim doar ca să facem update-uri la orice… Totul e conceput să crape la limita garanţiei (de preferinţă după). Iar dacă nu crapă, oricum devine răţuşca cea urâtă ce imploră să fie înlocuită cu ultimul răget de urmaş.

Chestia de mai jos e un Rolleicord III şi are fix 56 de ani, adică de mai bine de două ori mai bătrân decât mine. Şi da, aţi ghicit, chiar funcţionează (impecabil aş putea zice). Mai multe despre cei ce au fost Franke & Heidecke a scris şi cel căruia trebuie să-i mulţumesc pentru bijuteria asta.

Rolleicord III

One Response to “Je suis un dinozaur”

  1. ggl said:

    Lasă mai Aline poveştile astea că le ridici valoarea degaba, iar mâine or să vrea toţi plictisiţii cu digitale râşniţe dinastea ca să se joace. Foloseşte-l. Să vedem nişte fotografii facute cu cord-ul, nu fotografii cu cordul în ele.

    Apropo: http://vivianmaier.blogspot.com/

Leave a Reply