Mărturisesc că n-am aflat încă ce rost au taloanele la solar, probabil pentru că mă fascinează prea mult subiectul ca să-ndrăznesc să spulber misterul. Mă gândesc că beneficiezi de reducere dacă le ai, dar prefer să nu fiu sigură pentru că s-ar duce naibii întreaga aura magică ce le înconjoară în capul meu.
Care aură devine [...]

…o parodie inspirată din fapte ireal de reale. Cu alte cuvinte, de popă, doctor şi de trenuri nu scapă nimeni.

Băteam data trecută un apropo despre punctualitatea cefereului, care este. Datorită faptului că abia ce m-am despărţit de facultăţi şi prin urmare sunt un proaspăt ex-student sărac, depind în continuare de scârbiciile anumitor prestatori (de scârbicii, [...]

Unele chestii nu trebuie spuse. În principal, cele care încep cu Nu se poate să, Nu există, E imposibil să et company. Fiindcă, dacă le zici, în secunda doi se vor putea, vor exista, vor fi posibile.
Pe principiul ăsta, m-am pregătit sufleteşte pentru o zi proastă din momentul în care am scris că nu (prea) [...]

Datorită unei incursiuni de două zile în Temeşvar, scriu postul ăsta cu o ‘mică’ înârziere. Dacă CFR-u’ poate, eu de ce nu? (despre asta data viitoare)

Când mascota ‘casei’ e un hibrid labrador+teckel pe nume Pampon, respectivul loc numai normal nu poate fi. Rezultatul e un loc lejer, pe nume Scârţ, şi e cea mai tare [...]

Una din micile probleme ale studentului e atunci când, cu parţiale sau sesiuni apropiindu-se, constată că are o varză de cursuri, sferturi, lipse şi, chiar dacă ar vrea să înveţe, nu are de unde. Şi, în timp ce îşi răsfoieşte mintea, gândindu-se ce coleg are scrisul lizibil şi nu e un zgârc, intră pe grupul [...]

Uneori regret vremurile când singura mea grijă era să nu am griji.. Bineînţeles, oricine şi la orice vârsta tot e măcinat mai mult sau mai puţin de griji, chiar dacă sunt mai însemnate sau mai mărunte. Între timp a apărut grija profesională de care să am… grijă. Thank God, no family yet

Probabil ca [...]

Zilele în care nimic nu merge bine sunt rare. O zi e destul de lungă încât ceva, orice, să meargă. Mai frecventă şi mai năucitoare e ora. Ora în care totul e anapoda şi pe care o simt de cum începe să se desfăşoare. Când e posibil, renunţ la orice făceam şi aştept un timp. [...]

Se mai duse dracului o vacanţă… Nu vacanţă şcolară ca-n vremurile bune, dar totuşi o săptămână întreagă de făcut nimic. Şi dacă data trecută ieşeam după alt rând de sărbători cu o minunată depresie, de data asta mi se rupe-n paişpe. La ce bun să mă agit dacă oricum nu pot schimba anumite lucruri? Mai [...]

Între un combinat dotat cu cruci, coroane de flori şi slujba gata făcută şi castelul cu termopane de care vorbeam acum o vreme, în Hunedoara se face mall. Proiectul aparţine companiei israeliene Plaza Centers NV şi există de vreun an şi ceva, iar termenul de finalizare e, teoretic, mijlocul lui 2010. Mall-uri se fac peste [...]

Deci, după cum spuneam, revin cu impresii… de data asta n-am să bat apa-n piuă.

Încep cu minusurile, unul mai precis. De mult n-am mai văzut atâtea cabluri pe unitatea de suprafaţă. Mirare mare că nu s-a împidicat deloc în ele. Bineînţeles, problema e subiectivă şi văzută prin prisma fotografului care face cu nervii când oriunde [...]